România Citește.ro la Gaudeamus

0
35

Gaudeamus, ediția 2017. Aglomerație ca niciodată parcă. Cărți. Mări, oceane, continente, planete de cărți. Pliante. Broșuri. Flori. Zâmbete. Surâsuri. Declarații de iubire. Îmbrățișări. Promisiuni. Vise. Proiecte care vor face cunoscută dintr-un foc literatura română pe mapamond. În cazul poeților, reveria e un instrument.

La standul Editurilor Teșu și Contemporanul. Ideea europeană se adună prieteni, colegi, iubitori de carte. Cineva murmură prietenul la lansare se cunoaște. Cred că cel mai frecvent repetat cuvânt este bucurie. Din timp în timp, vin valuri de cititori. Alte dăți, valurile scad în intensitate. La unele lansări a fost lume multă, lume bună, la altele – câteva persoane. După una dintre lansări, cineva smuls din mulțimea clocotitoare se apropie de noi și ne întreabă: cine sunteți? E o doamnă între vârste. Se numește Gabriela. Și spune că, după ce ne-a auzit vorbind, cuvintele noastre au harponat-o spre noi.

Au fost lansate, una după alta, la nivelul 0.0., parter, standul 9 – invocându-se acel eseu celebru al lui Roland Barthes, Le Degré zéro de l’écriture, sub genericul proiectului multicultural România citește, volumele: Georg Simmel, Filosofia Banilor (traducere de Bogdan Mihai Dascalu), Vespasian V. Pella, Criminalitatea colectivă a statelor și dreptul penal al viitorului (traducere de Anca Moț), apărute în colecția Opere Fundamentale și prezentate de Eugen Uricaru, Mihai Milca și Octavian Opriș; Alexa Visarion, Împotriva uitării, prezentat de Ion Cocora, Dana Pocea și Nicolae Breban.

Maratonul lansărilor a continuat cu Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori, și Horia V. Pătrașcu, Idealul valah, despre care au vorbit Artur Suciu și Leonid Dragomir.

Geo Vasile, Lecturi în filigran, e un autor – unul dintre cei mai importanți italieniști români – căruia Luminița Varlam i-a făcut un frumos portret.

Victor Scoradeț ne-a promis că va vorbi despre Colecția de Teatru, unde în traducerea lui au apărut, între alte volume substanțiale, Rainer Werner Fassbinder, Lacrimile amare ale Petrei von Kant, Lukas Barfuss, Nevrozele sexuale ale părinţilor noştri ș.a. Nevrozele sexuale ale părinților noștri este primul volum care cuprinde dramaturgia celebrului autor publicat în România și conține șase dintre cele mai importante piese ale lui. De altfel, piesa care dă titlul volumului a fost pusă în scenă la noi de Radu Afrim și a fost ecranizată în 2015 în Germania.

Titus Vijeu a vorbit inspirat despre Călin Căliman și cea de-a treia ediție a Istoriei filmului românesc, admirată, între alți iubitori de film de Ioana Crăciunescu și Cristi Puiu. „Cea mai tânără dintre arte, la acest hotar de vremi, a acumulat – şi în spaţii româneşti – mai bine de un veac de existenţă şi se pregăteşte pentru veacurile viitoare. Din bogata documentaţie avută la îndemână, am selectat, aşadar, nu numai din considerente formale (fiind imposibil de strâns între coperţile unei asemenea cărţi, documentaţia a zeci şi zeci de volume), ci, în primul rând, din considerente de fond, cele mai importante evenimente şi momente petrecute pe spirala evolutivă, cu urcuşuri şi coborâşuri, cu lumini şi umbre, a filmului românesc” scrie Mister Contemporanul.

Una dintre cele mai căutate – alături de alte titluri ultrasolicitate – e cartea scrisă de Mircea Platon, Elitele și conștiința națională, despre care au vorbit Nicolae Breban, Horia V. Pătrașcu, Mircea Platon, Ionuț Butoi și Aura Christi. „România are tot ce îi trebuie pentru a fi o națiune bine întocmită. Doar că firele sunt conectate greșit. E ca și cum ai avea o moară de vânt pe care ai băga-o sub apă așteptând apoi să-ți alimenteze cu energie o fabrică de conserve în care tu ai vrea să fabrici ciorapi. Potențialul României e ignorat și risipit din cauză că subansamblele României sunt conectate anapoda de o pseudo-elită care nu înțelege să ajute la structurarea personalității naționale a românilor. Și această structurare începe de la buna noastră așezare în raport cu potențialul identitar, cultural și modelator de acțiune pe care ni l-au lăsat strămoșii. (…)

Dincolo de discuțiile pseudo-savante despre noutatea conceptului de națiune și modernitatea miturilor naționale «inventate» de elitele burgheze în contextul dorinței lor de a unifica piața internă pe fundalul colapsului ordinii feudale și al eclipsării creștinismului ca ortodoxie publică, dincolo, deci, de aceste ideologeme care încearcă să discrediteze ideea națională, așezând-o pe o anumită treaptă a unui evoluționism cultural care prevede trecerea sau ascensiunea de la faza națională la cea supranațională și suprastatală, se cuvine să reținem un lucru. Și anume că, în esență, după cum spunea Iuliu Hațieganu, „națiunea însemnează unitate de generații. Patria însemnează unitate de viitor”. Și unitatea de generații nu trebuie dovedită dinspre astăzi spre ieri, de vreme ce a fost deja săvârșită de ieri spre azi. Locuim în această continuitate, suntem deja așezați în ea. Trebuie doar să o recunoaștem și să ne punem la lucru în lumina ei” susține Mircea Platon, îndemnându-ne să fim noi înșine. Deși e lucrul cel mai greu din lume, membrii tribului Conte, alături de alți colegi, arată că – în pofida faptului că unii sunt de părerea că e imposibil – se poate să fii tu însuți într-o lume străină, ades, de ea însăși, de valorile ei fondatoare, de vârfurile naționale, prin care se definește o națiune.

Despre romanul în versuri Geniul inimii și volumul de eseuri Din infern, cu dragoste – ambele semnate de Aura Christi – au vorbit Nicolae Breban, Alexa Visarion, Maria-Ana Tupan, Dana Pocea și Ion Cocora. Actrița Dana Pocea a citit un poem în miezul publicului.

Pe la standul nostru au trecut, s-au oprit, ne-au admirat, ne-au felicitat: Eugen Simion, Victor Ivanovici, Răzvan Theodorescu, Ioan Cristescu, Angela Martin, Mircea Martin, Mihai Cimpoi, Adrian Aluigheorghe, Gelu Negrea, Lucian Vasiliu, Mirel Taloș, Bogdan Popescu, Mircea Platon, Bogdan Crețu, Horia V. Pătrașcu, Eugen Uricaru, Mihai Milca, Geo Vasile, Maria-Ana Tupan și atâția alți colegi, prieteni, urmăriți, îmbrățișați, admirați și felicitați pentru ceea ce sunt, pentru ceea ce au făcut, fac și vor face pentru cultura română, care e o cultură majoră și stă – fără nici un complex, de orice tip ar fi – alături de alte culturi majore europene și extraeuropene.

Vă mulțumim că sunteți alături de noi. CITIM IMPREUNĂ, căci numai astfel ne vom cunoaște pe noi înșine și, odată cu noi, lumea prin care trecem aici, acum, în preajma Centenarului Marii Uniri, și în vecii tuturor vecilor.

Spre gloria culturii române.

Galeria foto:

LĂSAȚI UN MESAJ