Eveniment: 70 de ani de diplomație sino-română. Grupul Editorial Liaoning – Ideea Europeană

0
25

Sub semnul Ideii Europene

La invitația Fundației Culturală Ideea Europeană – Editura Ideea Europeană, cinci reprezentanți ai Grupului Editorial Liaoning din Shenyang, China, s-au aflat într-o vizită în România. În parteneriat cu revista Contemporanul, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Cultural Român și Biblioteca Județeană Galați „V.A. Urechea”, Fundația Culturală Ideea Europeană a organizat o serie de evenimente dedicate aniversării de 70 de ani de diplomație sino-română, prieteniei și colaborării între România și China.

La masa rotundă și dezbaterile organizate sub semnul diplomației au participat doamna Shao Yuying, vicedirector general Liaoning Publishing Group, doamna Zhao Minchao, vicedirector general Liaoning Press & Publishing, doamna Guan Runchi, director adjunct al Departamentului de Management al Grupului Editorial din Northern United Publishing&Media, doamna Ai Mingqiu, asistent al editorului șef al Editurii Populare Liaoning, domnul Chen Hao, director, Departamentul de marketing al Liaoning People’s Publishing, doamna Aura Christi, scriitor, editor, redactor șef al revistei Contemporanul, domnul Mirel Taloș, vicepreședinte al Institutului Cultural Român, domnul Zanfir Ilie, director general al Bibliotecii Județene Galați „V.A. Urechea”, domnul Andrei Potlog, director al Fundației Culturale Ideea Europeană şi doamna Ionela Voicu, traducător, sinolog. Pe parcursul întrevederii desfășurate în incinta Casei Academiei au fost abordate următoarele subiecte: relațiile de colaborare și prietenie dintre cele două state, aflate în preajma aniversării de 70 de ani, cultura rămânând un instrument diplomatic, de cunoaștere și promovare a celor două civilizații, elaborarea și încheierea unui parteneriat de durată între Ideea Europeană și Liaoning, parteneriat menit să pună în valoare culturile celor două țări, înființarea Bibliotecii de literatură chineză în România la Fundația Culturală Ideea Europeană și la Biblioteca Județeană Galați „V.A. Urechea”. Centenarul Ideii Europene e un fast prilej de a inaugura filiale ale Bibliotecii de cultură chineză sub semnul Ideii Europene, admirate de invitații noștri chinezi.

Oaspeții țării noastre au vizitat Valea Prahovei, Castelul Peleș, orașele București și Galați. În legendara urbe de pe malul Dunării, pe a cărei faleză spectaculoasă ne-am plimbat îndelung, la Biblioteca Județeană Galați „V.A. Urechea”, unde oaspeții chinezi au fost primiți cu pâne și sare, a fost inaugurată cu fast prima filială a Bibliotecii de carte chineză, sub semnul Ideii Europene, din România, editorii invitați având posibilitatea să consulte impresionați fondul de carte rară, expozițiile de pictură și stampele rembrandtiene aflate în patrimoniul gălățean, ghidați fiind de amfitrionul Zanfir Ilie, care a răspuns la întrebările apărute ca ciupercile după ploaie. În cadrul Salonului „Axis Libri”, în prezența a peste o sută de invitați, după ce doamna Ana Maria Dănăilă, școlită la Pekin, a cântat în limba chineză două piese de excepție, au fost lansate volumele Robotul chinezesc de Wang Hongpeng, Ma Na, Ostrovul Învierii de Aura Christi, Wuhan: Viteza clipei de Zanfir Ilie și Zilele noastre mărunte de Cezar Amariei.

O enciclopedie istorică”

Referindu-se detaliat la volumul Robotul chinezesc, apărut în condiții grafice de excepție la Editura Ideea Europeană, doamna Dorina Bălan a precizat că noțiunea de robot a fost folosită pentru prima dată în anul 1920 de scriitorul ceh Karel Čapek, „pentru a denumi Robota, nume dat unei mașinării în piesa sa de teatru – Roboții Universali Rossum. Conceptul modern al termenului robot a început să fie dezvoltat în perioada Revoluţiei Industriale, când s-au putut utiliza sistemele mecanice complexe şi era accesibilă utilizarea curentului electric”. Cartea această exemplară, tradusă în limba română, conține detalii generoase privind „contribuția cercetătorilor chinezi la dezvoltarea roboticii”, „înființarea brandului Xinsong și istoriile de succes sau de eșec ale personajelor”, care „oferă cititorului ocazia de a învăța de la oamenii” „cu viziune” fapul că „succesul nu este întotdeauna garantat, că și nereușitele pot să inspire, important este să-ți urmezi visul”. Astfel, „lucrarea se constituie într-o adevărată enciclopedie istorică, brodată pe fapte reale, dar și pe povești de viață ale protagoniștilor, implicați în aceste realizări fantastice, de un real folos omenirii”. Izbânda este una evidentă și recunoscută pe mapamond. „Oamenii de știință chinezi”, „prin intermediul roboților, au spart barierele impuse de alte popoare și au adus industria chineză a mașinilor inteligente la un nivel mondial de recunoaștere, câștigându-și demnitatea prin intermediul acestor echipamente superdotate, care poartă emblema Made in China”.

Enigmaticul popor chinez

Doamna Violeta Popa a prezentat jurnalul de călătorie semnat de Zanfir Ilie, Wuhan: Viteza clipei, menționând faptul că notele de călătorie încep cu „o serie de repere istorice care ne conduc pe traseul unei civilizații misterioase și fascinante, mai ales pentru europeni, aceea a chinezilor, cei care se pot mândri cu invenții și descoperiri ce au marcat evoluția umanității: praful de pușcă, hârtia, tiparul și busola”. Astfel, Zanfir Ilie prezintă generos și inspirat regiunea Hubei și capitala acesteia, Wuhan – „oraș înfrățit din 1987 cu municipiul Galați”. Scriitorul roman descrie asemănările dintre cele două orașe „unite prin relații de colaborare, pornind de la faptul că ambele sunt reședințe ale unor regiuni” și „continuând cu observația că sunt așezări vechi, aflate la «îngemănare de ape»”. Cititorii sunt conduși prin legendele celor două Cetăți apărute pe malul a două fluvii: Dunărea și Yangtze sau Fluviul Albastru. „Comparația dintre cele două orașe” e pusă în valoare „la nivel industrial, cât și la cel al evoluției culturale și al sistemului de învățământ”. Wuhan are „cam jumătate din numărul de locuitori ai României, iar Hubei” e „o regiune cu o populație de trei ori mai mare decât cea a țării noastre”. Cartea se constituie într-un fragment exemplar „din cultura și civilizația enigmaticului şi atipicului popor chinez”.

Un roman-psalm

Despre Ostrovul Învierii, roman în versuri semnat de Aura Christi, doamna Catrina Căluian a mărturisit că e „o altfel de carte”, „cu copertele viu colorate, cu imaginea poetei între flori, zâmbind a înțelepciune și pace”, cu poeme „scrise cu litere de foc, care transmit bucuria de a trăi: «Să iubești din alt unghi viața, să bei pe săturate din amfora ei, sorbind totul, totul, totul, pe măsura focului». «Fii pur și simplu tu însuți», ne îndeamnă poeta, «culege iubire de peste tot» și iubește tot ce primești pentru că iubirea este «lecția de aur» care stă la temelia viului”. „În paginile acestui volum am descoperit o Aura regăsită, împăcată cu sine însăși, care se simte binecuvântată pentru fiecare zi în care a învățat să «ardă de vie». Echilibrată, ordonată, stăpână pe ceea ce simte și gândește, pe Aura nu o mai sperie puternica lovitură de țărm, pentru că acum știe că nu este niciodată singură, «căci se pare că cineva mai știutor și mai prevăzător ca tine are grijă așa cum tu niciodată nu vei avea grijă de tine…»”. „O poetă plină de viață, «bolnavă de dragoste», îndrăgostită de «vraja de vară», de frumusețea ei teribilă și culorile sfâșiate de amurguri, de lumina soarelui, albine, greieri și roze, nectar și magie, miresme și «fluturi-pereche», «opriți în crini și platani». De altfel, fluturele negru cu aripile arse este ales de poetă ca laitmotivul poeziilor din primul capitol al cărții, intitulat Arderi de tot, și nu întâmplător. Fluturele este simbolul schimbării, metamorfozei, învierii, speranței și vieții, simbolizând, încă din creștinismul timpuriu, sufletul omului”.

A.G. Secară a reamintit invitaților că „din multe puncte de vedere, cel de-al doilea roman în versuri al Aurei Christi este un roman-psalm” și că Ostrovul Învierii – o continuare a celuilalt roman în versuri, Geniul inimii – îi amintește de un mare mistic, Ibn Tufayl sau Abentofal sau Abubacer, gânditorul și savantul cunoscut şi prin aceste nume. E „unul dintre marii gânditori arabi andaluzi, care, se pare, surprinzător sau nu, l-ar fi influenţat pe Daniel Defoe la scrierea romanului său cu cel mai celebru naufragiat… De la Ibn Tufayl s-ar fi păstrat o singură carte, considerată o capodoperă a misticii medievale: Hayy bin Yaqzan (Cel viu fiul Celui treaz)” – „povestea unui om care crește singur, pe o insulă pustie, din fragedă pruncie până la adânci bătrâneți. Cunoscătorii spun că i-ar fi influenţat pe Maimonide, Albert cel Mare, Toma de Aquino, Descartes, Spinoza, Leibniz”. „Nu ştiu dacă Aura Christi a ştiut despre cartea andaluzului, dar se poate face o minimă legătură” între cele două cărți. O legătură „poate nu decisivă în ceea ce priveşte afirmaţia mea că Aura Christi este unul dintre cei mai mari, mai importanţi poeţi mistici ai lumii, contemporană cu noi”.

Cei prezenți în seara de joi, 21 februarie 2019, au vorbit despre civilizațiile chineză și românească, despre culturile celor două țări-prietene și despre nevoia de a face și mai cunoscute cultura chineză în România și cultura română în Țara lui Confucius.

Galeria foto:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here