Evenimentele România Citește 2019 la Craiova și Timișoara

0
39

Alexandra Ion

Două zile la bordul vasului România Citește

Cui i se adresează o operă literară? Cum o citește cel care primește sau cumpără o carte? Ce trebuie să caute un cititor, cu ce trebuie să rămână? Cum să o înțeleagă?  

„Am citit, azi, la școală, împreună cu doamna profesoară,
cea mai frumoasă carte,
pe care o recomand tuturor:
Il piccolo regno de Wu Ming.”
Alessandro Fioravanti, 12 ani

Vizând domeniul educației, „ultima testare PISA a plasat România pe locul 44, la un nivel similar cu cel al următoarelor țări: Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania și Turcia, și sub toate țările Uniune Europene (inclusiv Bulgaria, cu care România se afla pe poziții egale în anul 2012)”.       
15 mai, 2019, ceae.ro[1]

Paragraful de mai sus, apărut pe pagina unui start-up – Centrul de evaluare și analize educaționale – se poate constitui în una dintre afirmațiile care apar frecvent în media și care – în cazul echipei și colaboratorilor Fundației Culturale Ideea Europeană – au avut un efect contrar cunoscutelor clișee, care ar urma în mod firesc după lectură, mai cu seamă în mediul intelectualilor de cartier: aceasta e România, nimic nu mai merge în țara asta, învățământul e la pământ, nimeni nu mai citește ș.a.m.d.! Așadar, Ideea Europeană – brand național care își sărbătorește centenarul (1919-2019) – prezență neobosită la târgurile și lansările de carte, mereu în mișcare, este locomotiva proiectului România citește, inițiat de Andrei Potlog în data de 1 martie 2016, proiect de anvergură națională, care se dorește o replică pentru statistici incomode sau discutabile, prin intermediul unor acțiuni ample, turnee de conferințe, lansări, lecturi publice și spectacole, discuții interactive cu publicul, întâlniri cu scriitori de toate vârstele, cu critici literari și cu editori de carte sau echipele unor reviste culturale.

România Citește 2019 e un proiect de anvergură națională, printre protagoniștii de până la această oră fiind Ramona Ardelean, Ana Blandiana și Nicolae Breban, Rodica Braga și Mircea Braga, Marian Victor Buciu, Constantina Raveca Buleu, Aura Christi și Gabriela Crețan, Bogdan Crețu și Bogdan Mihai Dascălu, Simona Grazia Dima și Cristian Fulaș, Zanfir Ilie și Daniela Lungu, Mariana Neț, Dana Oprica, Horia-Vicențiu Pătrașcu, Ioan-Aurel Pop, Mircea Platon, Dumitru Radu Popescu, Cassian Maria Spiridon, Răzvan Theodorescu, Maria-Ana Tupan, Victor Voicu, Eugen Uricaru ș.a.

Craiova. În luna octombrie 2019, proiectul România Citește s-a desfășurat, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, în cadrul bibliotecilor județene din două mari orașe: Craiova, în data de 10 octombrie 2019, și Timișoara, în data de 18 octombrie.

Avizierul Bibliotecii Județeane Dolj „Alexandru și Aristia Aman” era înțesat de afișe care anunțau o varietate de evenimente care se desfășoară zi de zi, prin grija echipei care colaborează cu școlile și facultățile pentru a înlesni accesul la informație. Proiectul România Citește era așteptat, printre scriitori, profesori, jurnaliști și studenți, și de un grup de elevi români din Timoc, veniți să studieze la Facultatea de Filologie a Universității din Craiova, interesați să cunoască, în carne și oase, scriitori români.

Domnul profesor universitar Marian Victor Buciu a lansat cartea Critica și creația – o privire în oglindă a criticului și a scriitorului, a celui care analizează și a celui care creează, a motivelor tematice și a stilului Monicăi Lovinescu, ale lui Virgil Ierunca și Alexandru George. Dezbateri pro și contra asupra personalității Monicăi Lovinescu au animat publicul de la bun început. Dana Oprica, prezentă cu volumul Fragmente de cer a vorbit publicului despre geneza acestuia și laboratorul de creație: subiecte și teme prezente în anii trăiți la Madrid, orașul unde ajunge să cunoască câțiva români străluciți, prin activitatea lor literară, care au trăit acolo, și la Ravenna, orașul încărcat de istorie și literatură, unde odihnește Dante. Ce poate fi mai înălțător decât să-ți începi ziua trecând, în drum spre școală, pe lângă Tomba di Dante! Și ce poate fi mai curios decât împlinirea unui triunghi prin aserțiunea frigului; într-un unghi Dante, în altul Ravenna și în altul infernul. Nimeni nu le putea uni pe toate mai bine decât Aura Christi într-un eseu sfâșietor: Din infern, cu dragoste: „Dante asemuia infernul nu cu focul, nici cu apa, ci cu frigul”. La Ravenna e frig, la Madrid e cald. La Ravenna se înserează devreme, Madridul nu doarme. Cum tema proiectului făcea referire la lectura, Dana Oprica amintește o reflecție a semiologului și scriitorului Umberto Eco[2], adresată nepotului său, care trăiește într-o lume bombardată de tehnologie, căruia îi spune că internetul nu se poate substitui cunoașterii și nici computerul – creierului uman. În acest spirit, îl îndeamnă să învețe pe dinafară, ceea ce presupune inițial o lectură și o înțelegere a textului: La vispa Teresa de Luigi Sailer, un fel de „Zdreanță” al nostru sau La cavalla storna de Giovanni Pascoli, un fel de „El Zorab” sau Il sabato del villaggio de Giacomo Leopardi – un fel de „Nunta Zamfirei” și să facă întreceri între prieteni ca să vadă cine știe mai multe versuri. În cazul în care nu-i place poezia, să facă aceleași competiții cu numele jucătorilor de AC Roma; să recite nu doar numele jucătorilor de astăzi, ci ale celor din trecut (Umberto Eco demonstrează că își aduce aminte numele jucătorilor marelui Torino în momentul când avionul s-a prăbușit, în 1949, la Superga). Scriitorul îi mai sugerează nepotului său o repetiție: să facă întreceri livrești, dacă putem spune așa, și să înșire numele valeților celor trei mușchetari. Poate fi un joc, însă un joc care populează mintea cu personaje, povești și amintiri. E o altfel de invitație la lectură. La o lectură conștientă care să permanentizeze idei, istorii, caractere.

Scriitorul Tudor Nedelcea pleacă tot de la statistici, ca să ajungă la universalitatea literaturii române asigurată de traduceri. S-au făcut eforturi, s-au schimbat politici și acum literatura română este parte vie a literaturii europeane. Literatura română contemporană este prezentă la marile târguri internaționale grație programelor de sprijin promovate de Institutul Cultural Român. În ultimii ani, foarte mulți scriitori români, ai căror volume de poezie, proză, romane ș.a., sunt căutate în străinătate, participă la întâlniri cu publicul care are nevoie de scriitori, are nevoia de a-i cunoaște, de a-i asculta și de a-i citi.

Domnul profesor universitar Florian Copcea a purtat publicul printre creațiile literare românești, spre câteva teme actuale ale vieții literaturii românești, remarcând aspecte legate de individualitate și de identitate, izvorâte din miturile, etnologia și folclorul păstrător de sensuri și chei universale.

***

Timișoara. În anul aniversării a 30 de ani de la Revoluția din 1989, proiectul România Citește 2019 a poposit, în data de 18 octombrie, la Timișoara, la Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”, care a devenit neîncăpătoare. Oameni de litere, profesori și elevi de la prestigiosul Colegiu Național „C.D. Loga” au fost prezenți în sala care găzduia, în același timp, o expoziție de pictură „Regi și regine”. Alături de cei doi invitați care repetau întâlnirea de la Craiova, domnul profesor Marian Victor Buciu și Dana Oprica, au vorbit criticul literar Adrian Dinu Rachieru, așteptat de publicul din Timișoara, și Bogdan Mihai Dascălu, dramaturg, romancier, poet, traducător, eseist și filolog. Cu eleganța-i cunoscută, profesorul, istoricul și criticul literar Adrian Dinu Rachieru a prezentat o schiță a literaturii române contemporane, apoi a vorbit despre romanele în versuri semnate de Aura Christi, Geniul inimii și Ostrovul Învierii. Cele două volume lansate, atât la Craiova, cât și la Timișoara, Geniul inimii și Ostrovul Învierii, din care Aura Christi a citit câteva poeme, au ținut publicul cu respirația tăiată, făcându-l să simtă poezia cu ochii, cu mâinile, cu inima, lăsându-l însetat de poezie, de literatură, de lectură.

Bogdan Mihai Dascălu a lansat, printre anecdote și glume literare, volumul de poezii Alungarea din Brobdingnag, un buchet de surprize „prin buzunare”. Mihai Bogdan Dascălu, prin ale cărui „buzunare cresc mărunțișuri și alte speranțe”, a impresionat publicul și prin dezvăluirea amănuntelor ținând de descifrarea manuscriselor lui Titu Maiorescu, pentru care, împreună cu soția sa Anamaria Dascălu, a urmat un curs de descifrare a caracterelor gotice, pentru a se familiariza cu scrisul membrului fondator al Academiei Române. Mihai Bogdan Dascălu este cel al cărui nume apare printre criticii care s-au ocupat de recenzarea operei Hertei Müller. Volumul Held und Welt in Herta Müllers Erzählungen (Hamburg: Kovac, 2004) este inclus în bibliografia critică pe pagina Premiului Nobel, la fila Hertei Müller. Intervențiile publicului au fost pe măsură, susținute de domnul director al Bibliotecii Județene din Timișoara, Tudor Crețu – un neobosit promotor al culturii române vii și un amfitrion fără reproș –, care a pus problema publicului cititor și a fost recunoscător pentru „criza de scaune”, publicul fiind extrem de numeros. „Cui i se adresează o operă literară? Cum o citește cel care primește sau cumpără o carte? Ce trebuie să caute un cititor, cu ce trebuie să rămână? Cum să o înțeleagă?” Chestiuni transdisciplinare care privesc o mulțime de factori: scriitori, profesori, elevi, editori, noile media și media clasice. Din sală au intervenit profesori de limba română, între care doamna Silvia Negru, traducători, scriitori sau profesori universitari ca, bunăoară, Crișu Dascălu, apreciat și iubit de studenți – un formator de conștiințe, care a salutat evenimentul, felicitându-i pe cei implicați.

La cele două evenimente de anvergură, organizate în orașele Craiova și Timișoara au fost lansate noutăți editoriale, între care menționăm: Istoria României moderne și Identitatea românească de Ioan-Aurel Pop, Națiune, modernizare și elite românești și Geografie și conștiință națională de Mircea Platon, Identitatea românească în preajma Centenarului Marii Uniri, Sub semnul lui Hippocrates de Victor Voicu, Critica și creația de Marian Victor Buciu, Romanul politic și pactul ficțional (vol. I și II) de Adrian Dinu Rachieru, prestigiosul profesor, critic și istoric literar, căruia i-a fost decernat Premiul național de excelență în teorie, istorie și critică literară al revistei Contemporanul. Ideea Europeană, Păcatul lui Onan de Florin Logreșteanu, Alungarea din Brobdingnag de Bogdan Mihai Dascălu, Geniul inimii și Ostrovul Învierii de Aura Christi ș.a.

Evenimentele au avut un amplu ecou în presa scrisă și vorbită, atât în media clasica, cât și în paginile new media. Câteva linkuri sunt reproduse în continuare. Un amplu spațiu a fost rezervat acestor turnee de lecture publice, spectacole, conferințe, discuții interactive cu publicul în paginile revistei Contemporanul. Ideea Europeană, nr. 6, 8, 10, 11/ 2019 ș.a.

Galerie foto:
Eveniment organizat
– 10 octombrie 2019, ora 11.00
Biblioteca Județeană Dolj „Alexandru și Aristia Aman”

Eveniment organizat
– 18 octombrie 2019, ora 11.00
Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”
Secția de arte „Deliu Petroiu”
Complexul „Bastion Theresia”, Corp A

Note:
[1] Paragraf extras din materialul prezentat de Centrul de evaluare și analize educaționale pe pagina web: https://ceae.ro/nivelul-scazut-educatiei-scolare-din-romania-este-efect-sau-cauza-a-starii-economiei-cum-pot-fi-interpretate-rezultatele-testelor-pisa/
[2]  Eco, Umberto (2014): Caro nipote, studia a memoria în „L’Espresso. La Repubblica”, disponibil online: http://espresso.repubblica.it/visioni/2014/01/03/news/umberto-eco-caro-nipote-studia-a-memoria-1.147715?refresh_ce

 

Parteneri:
Academia Română, Revista Contemporanul, Inspectoratul Școlar al Municipiului București,
Biblioteca Județeană Dolj „Alexandru și Aristia Aman”, Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, Asociația Libris Cultural, Colegiul Național „Octav Onicescu” București, Asociația Fălticeni Cultural, APLER – Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România.

Organizator: Fundația Culturală Ideea Europeană

Pentru informații: Tel. 021-212 56 92

România Citește – proiect multianual de susţinere a artei și de promovare a autorilor contemporani în România și străinătate.

Participă importanţi artişti români contemporani, personalităţi marcante ale vieţii culturale, sociale şi politice.

Proiect cultural co-finanţat de
Administraţia Fondului Cultural Naţional

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here