Evenimentele România Citește – Anul Cărții organizate la Tecuci, Slobozia și București

0
7

Odată recuperat trecutul și odată conexată cultura populară la cea a elitelor naționale, identitatea etnică este deja formată, rămânând să ne construim conștiința demnității și a verticalității. Rețeta a fost una singură: un bine articulat sistem de învățământ

Proiectul România Citește își leagă, de astă dată, activitatea de trei mari nume ale literaturii și științei românești, Ștefan Petică, Ștefan Bănulescu și Octav Onicescu. Echipa formată din scriitorii propuși de organizatori, Fundația Culturală Ideea Europeană, în parteneriat cu Revista Contemporanul și Editura Ideea Europeană, a vorbit publicului Bibliotecii Municipale „Ștefan Petică” din Tecuci, Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” din Slobozia și Colegiului Național „Octav Onicescu” din București. Așadar, simbolistul Ștefan Petică, prozatorul modern Ștefan Bănulescu și matematicianul, întemeietor al teoriei probabilităților, Octav Onicescu, însoțesc, dincolo de perdeaua timpului, scriitori care semnează cartea identității și a valorilor naționale.

Mircea Platon, istoricul-povestitor fermecător, atinge trei teme actuale asupra cărora trebuie să ne oprim pentru a depăși momentul reflecției: sistemul de învățământ cu modelele internaționale încrucișate, elitele pe care ne clădim personalitatea și istoria care ne asigură trăinicia. Un volum imens, recent editat, de istorie și literatură, Națiune, modernizare și elite românești, apărut la Editura Ideea Europeană, cuprinde demonstrația apartenenței la o istorie unică, la o cultură națională comună, la un trecut, pe care elitele l-au adunat zală cu zală, construind România. Sentimentul național apare ca rezultat al conștiinței de neam pe care au avut-o elitele intelectuale, clericale și boierești, începând cu voievozii Moldovei și ai Țării Românești, continuând cu cronicarii, cu Cantemir, cu reprezentanții Școlii Ardelene, trecând prin hotărârea generației pașoptiste și post-pașoptiste și ajungând până la cele două nuclee de românism, Goleștii și Brătienii și până la conservatorii moldoveni, grupați în jurul Junimii și al Convorbirilor literare. Elitele românești au ca scop valorificarea patrimoniului cultural – limba, arta, folclorul – pentru a trece de la naționalitatea ereditară la personalitatea națională, la asumarea și dezvoltarea acesteia. Odată recuperat trecutul și odată conexată cultura populară la cea a elitelor naționale, identitatea etnică este deja formată, rămânând să ne construim conștiința demnității și a verticalității. Rețeta a fost una singură: un bine articulat sistem de învățământ. Acesta a început cu domnia lui Al. I. Cuza și s-a încheiat cu reformele lui Spiru Haret, care au avut ca rezultat prețuirea școlii, bucuria deprinderii de a învăța și formarea disciplinei muncii școlare. Brătienii au dat timp de un secol prim-ministrul României grație unei educații severe și austere. Mărtuirie stă descrierea pe care ne-a lăsat-o Nicolae I. Pillat, nepot al lui Ion C. Brătianu și al lui Ionel Brătianu, fratele poetului Ion Pillat: „Mama ne-a crescut foarte sever și într-o disciplină ce nu a slăbit niciodată. Aveam o istitutoare, dar mama urmărea îndeaproape activitatea noastră zilnică. (…) Nu am avut niciodată voie să chemăm să ne ajute vreun servitor. Trebuia să ne aranjăm singuri hainele, să ne facem patul în fiecare dimineață și să ne periem pantofii. Institutoarea nu avea voie să ne lovească. Pedeapsa era să fim lipsiți de desert, să ni se interzică să ne ducem la bunica (era pedeapsa cea mai grea), să ne jucăm cu prietenii și, mai târziu, să mergem la circ sau la teatru. Pedepsele acestea aveau un efect infinit mai mare decât o pereche de palme sau o bătaie. În ciuda acestei severități, eram foarte răsfățați când meritam”. Ajuns la Paris, timpul era extrem de plin (același Nicolae I. Pillat): „În afară de orele de curs, acasă luam lecții de română, de matematică, de literatură, de pian, de desen, de sculptură. Urmam cursuri de dans, vizitam muzeele și expozițiile, mergeam la concerte, la Operă, la Opera Comică, la Comedia Franceză, la Odeon. Ne dădeam cu patinele cu rotile și cu cele de gheață, jucam tenis, călăream”. Primul Război Mondial dărâmă sistemul de învățământ, învățătorii și profesorii au fost înrolați și mulți au murit pe front, însă din sărăcie și analfabetism, apar și exemple de strălucire culturală, de demnitate personală sau politică, de viață creștină, de solidaritate națională. Acestea sunt modelele pe care Mircea Platon ni le prezintă pentru a ne găsi locul pe linia istoriei.

La Tecuci fiind, Mircea Platon nu putea să nu-l dea exemplu pe Vlahuță, care a fost, alături de Iorga, omul verigă de legătură a culturii române, un creator de instituții, un om al cetății, un intelectual public. Semănătorul, revistă întemeiată de Vlahuță și Coșbuc, a iradiat în toată țara, de la Ramurile craiovene la Făt-Frumosul bârlădean. Vlahuță a fost cel care a vorbit prin săli de clasă rurale, nu de la catedre universitare, a fost mai ales un scriitor și un om apolitic, nefiind membru al vreunui partid, deși a primit sprijin din partea lui Spiru Haret, una dintre cele mai luminate minți ale Național Liberalilor.

Și dacă vorbim de valori, nu putea lipsi „imperialul Breban”, romancierul de mare acuratețe psihologică, romancierul antropolog, în jurul căruia stăm cu răsuflarea tăiată nu doar pentru a prinde ideile, ci pentru a asista „la subtilele deslușiri ale memoriei gesturilor sau cuvintelor, la straturile de infrarealitate decelate cu prilejul fiecărei conversații sau întâlniri dintre două personaje”. Avem șansa de a primi o magistrală lecție de scriere: „Breban spunea undeva pomenindu-l pe Balzac că, dacă ai descris bine un om, mediul lui, cercul de prieteni, trăsura, caii, amanta, casa și masa, nici nu mai ai nevoie să povestești nimic; acțiunea e superfluă, e conținută deja, cu tot cu deznodământ, în datele microrealității”.

Alături de Mircea Platon, a fost Dana Oprica, profesor și scriitor care le-a dezvăluit celor prezenți câteva aspecte ale sistemului de învățământ din Spania și Italia, pe care le cunoaște în mod direct. Au existat interferențe și întâmplări despre românii întâlniți în țările în care a trăit, care excelează prin deprinderi și capacități. De altfel, subiectele incluse în volumul Fragmente de cer se referă la cotidianul spaniol (din Madrid), italian (din Ravenna și Reggio Emilia) și românesc (de pretutindeni), din care a selectat povestea, poezia și miracolul. Cum să nu te imprezioneze drama tinerilor Paolo Malatesta și Francesca da Rimini, uciși de Giovanni Malatesta, pentru că își încrucișaseră privirile? Și cum să nu te marcheze povestea lor, înscrisă pe zidurile bisericii franciscane sau în interioarele palatului din Ravenna, care poartă numele familiei Francescăi, da Polenta. Dante însuși odihnește la Ravenna, lângă cei a căror poveste ne-o cântă încă din Infern. De Reggio Emilia își leagă numele Lucrezia Borgia, figură atât de controversată a Renașterii, pe care unii o consideră regina tuturor exceselor, eroina negativă, sclava plăcerilor și a dorinței de putere, iar alții, victimă, supusă strategiilor politice ale tatălui Papa Alessandro VI și ale fratelui Cesare sau, pur și simplu, femeia care se dorește a fi liberă într-o lume dominată de bărbați. Iar despre Madrid, doar atât: după Madrid, în cer – așa sună o zicală care s-ar traduce prin aceea că doar în cer se mai poate omul bucura de atâta splendoare.

Aura Christi a continuat prezentările, vorbind despre fiecare invitat la această serie de conferințe, spectacole, lansări și lecturi publice, în spiritul ideii identității naționale, pe care parcă ne este frică să o menționăm. Românitate, încredere, valori, Dumnezeu reprezintă doar câteva teme pe care poeta contemporană le amintește ori de câte ori are ocazia. Poeziile pe care le-a citit în fața publicului, alese din cele două romane în versuri, Geniul inimii și Ostrovul Învierii, au declanșat un tir de întrebări din partea publicului: cum decantați ideile pe care vi le trimit îngerii, unde scrieți, aveți un anumit loc, aveți un ritual al scrisului, ce autori v-au inspirat și vă inspiră? Jucându-se frumos și grav cu respirația și cu gândurile publicului, Aura Christi dezvăluie publicului măreția poeziei, capilarele prin care aceasta își duce seva care alimentează trăirile celor care o citesc sau o ascultă. Aura Christi atinge când suav, când cu forță, toate clapele sensibilității pe care o răscolește, o frământă și o transformă în ceva mai fin, mai înalt. Cu fiecare întâlnire scriitoarea Aura Christi ne deschide câte o fereastră, pe pervazul căreia ne îngrămădim să privim un strop de Rai:

„Pe-un picior de plai,
pe-o gură de rai,
unde lumea făceai
și-i cântai, și-o cântai…”

Motorul proiectului România citește este Andrei Potlog, directorul Fundației Culturale Ideea Europeană, fără de care scriitorii n-ar ajunge la public și nici publicul la întâlnirea cu scriitorii. E nevoie de acest demers, pus în practică de neobositul Andrei Potlog. Ce feed-back  mai puternic putem prezenta decât conversația, din clandestinitate, dintre două eleve de la Colegiul Național „Octav Onicescu”, care mărturiseau că nu s-au jucat cu aplicațiile telefonului în timpul celor două ore cât au ascultat gândurile scriitoarei Aura Christi. Iată că vecinătatea scriitorilor pălește în fața noilor tehnologii!

Alexandra Ion

În cadrul proiectului România Citește Fundația Culturală Ideea Europeană a organizat evenimentele în orașele: Tecuci, Slobozia și București

Programul evenimentelor:
Joi, 7 noiembrie 2019, ora 12.00
Biblioteca Municipală „Ștefan Petică”
Str. Republicii nr. 11, Tecuci
Amfitrion: Ionica Nasie – manager

Marți, 12 noiembrie 2019, ora 12.00
Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița
Bd Matei Basarab nr. 26, Slobozia
Amfitrion: Elena Balog– manager

Joi, 21 noiembrie 2019, ora 10.00

Colegiul Național „Octav Onicescu”
Str. Trivale nr. 29, Sector 4, București
Amfitrion: director Marcela Grațanu

Au fost lansate volumele
Națiune, modernizare și elite românești de Mircea Platon
Fragmente de cer de Dana Oprica
Geniul inimii și Ostrovul Învierii de Aura Christi
Primul și ultimul – Alexandru Vlahuță ediție de Mircea Platon
Geografie şi conştiinţă naţională – Mircea Platon
Elitele și conștiința națională – Mircea Platon

Au fost prezentate volumele:
Istoria României moderne de Ioan Aurel Pop
Sub semnul lui Hippocrates de Victor Voicu
Cele două Europe de Răzvan Theodorescu
Identitatea românească. Felul de a fi român de-a lungul timpului de Ioan-Aurel Pop
Filosofia identității românești de Ionel Necula
Nostalgia valorii de Alexa Visarion
România întregită 1918-1928. Aspecte ale consolidării statale de Vasile Pasailă
Editorialul. Strategii de interacțiune cu literatura de Dragoș Bako
Ultima frontieră. Elemente de teoria lecturii de Mircea Braga
Călin Căliman – Filmul, mon amour
Glasuri din bolgie de Sorin Lavric
Avatarurile Globalizării de Mihai-Bogdan Marian

Prezentarea revistelor Contemporanul și Punctul Critic

Participanți
Profesori și elevi de la Colegiul Național „Spiru Haret”, îndrumător prof. Mihaela Munteanu; Colegiul Național „Calistrat Hogaș”, îndrumător prof. Oana Marin; Colegiul Național pentru Agricultură și Economie, îndrumător prof. Alina Filimon; Liceul Tehnologic „Ovid Caledoniu”, îndrumător prof. Elena Huian; Școala Gimnazială ”Elena Doamna”, îndrumători: prof. Nelia Munteanu și prof. Ionica Gîță etc.; profesori și elevi de la Colegiul Național „Octav Onicescu”, prof. dr. Roxana Zanea, prof. dr. Corina Popescu, prof. Mariana Bobirică, prof. Laura Burcuș, prof. Elena Milaș, prof. Magdalena Dumitru, prof. Mirela Marinescu, prof. Lavinia Negoi, elevi și profesori, scriitorii români, reprezentanți ai presei naționale și ai agențiilor de presă, TV, posturi de radio ș.a

Lecturi publice, lansări de carte, spectacole, recitaluri, discuții interactive cu publicul, donații de carte și reviste culturale, expoziții de carte și sesiuni de autografe

Galeria foto ale evenimentelor:
Biblioteca Municipală „Ștefan Petică” Tecuci
Joi, 7 noiembrie 2019, ora 12.00

 

Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița
Marți, 12 noiembrie 2019, ora 12.00

 

Joi, 21 noiembrie 2019, ora 10.00
Colegiul Național „Octav Onicescu” București

Parteneri: Academia Română, Institutul Cultural Român, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Contemporanul, Biblioteca Municipală „Ștefan Petică” Tecuci, Biblioteca Judeţeană „Ştefan Bănulescu” Ialomiţa, Colegiul Naţional „Octav Onicescu” Bucureşti, APLER – Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România ș.a.

Proiect cultural finanţat de
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

România Citește – proiect multianual de susţinere a artei și de promovare a autorilor contemporani în România și străinătate

Participă importanți artiști români contemporani, personalități marcante ale vieții culturale, sociale și politice

Proiectul beneficiază de platforma online www.romaniaciteste.ro, care cuprinde informații despre evenimentele organizate, lecturi publice, conferințe, spectacole, recitaluri, lansări de carte, dezbateri, sesiuni de autografe, discuții interactive cu publicul și donație de carte, imagini cu protagoniștii proiectului, fişă bibliografică, texte ilustrative, fotografii, videoclipuri, reportaje etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here